Ce se intampla cu pretul petrolului in 2016?

La inceputul lui 2016, pretul petrolului a atins pragul minim al ultimilor 11 ani, iar in ianuarie, pretul petrolului Brent, considerat punctul de referinta in Europa a ajuns la cel mai scazut nivel al ultimilor 12 ani. In mod asemanator s-a intamplat si cu pretul petrolului nerafinat in SUA. In plus, actiunile europene au avut cea mai mare scadere din august 2015 incoace, in contextul agitatiei de pe pietele financiare din China.

Brent a scazut cu peste 5,3%, la putin peste 32 de dolari, iar in SUA petrolul nerafinat a scazut cu pana la 5,5%, la 32 dolari barilul. Aceste cote sunt cele mai scazute din 2004 incoace, cand pretul petrolului isi revenise in urma incidentului tragic de la 11 Septembrie.

Cauzele scaderii pretului la petrol

Haosul din China, unde bursele de valori au fost inchise pentru a doua oara in prima saptamana din ianuarie a fost factorul principal pentru declinul pretului la petrol.

Barilul de petrol de referinta pentru Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol a fost cotat in februarie 2016 la 29,71 dolari, sub nivelul de 30 de dolari pentru prima data dupa 5 aprilie 2004.

Din cauza acestei deprecieri, pretul ”aurului negru” al OPEC si-a mentinut trendul descendent, influentat de tensiunile politice dintre cei doi parteneri ai organizatiei, Iran si Arabia Saudita, ceea ce a starnit temeri ca pretul va creste.

Oferta excesiva de petrol pe piata si incertitudinile care inconjoara evolutia economiei mondiale, intensificate de recenta prabusire a bursei de valori chineze continua sa fie principalii factori care influenteaza pretul petrolului.

Un nou declin al pretului petrolului a fost inregistrat cu numai cateva zile in urma, dupa atentatele din Bruxelles. Pretul petrolului a scazut pe 22 martie dupa ce bombardamentele din Bruxelles i-au facut pe investitori sa se indrepte spre ”valori sigure” ca de exemplu aurul, iar Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol a declarat ca Libia, o tara membra OPEC nu va participa la urmatoarea intrunire unde se va discuta o posibila ingehtare a ofertei, dupa cum informeaza Reuters.

Criza ruseasca

Premierul rus Dmitri Medvev a declarat in ianuarie 2016 ca toate ministerele si structurile statului vor trebui sa reduca din cheltuieli si din personal, pentru a face fata crizei declansate de pretul petrolului in Rusia.

El a cerut tuturor instituriilor publice sa trimit propuneri pentru reducerea bugetului si a numarului de angajati, dupa cum transmite agentia de presa EFE. Medvev a mai declarat ca implementarea noilor proiecte va fi amanata sau anulata. De asemenea, pentru a aduce noi venituri la buget, anumite companii de stat vor fi privatizate.

Premierul rus a vorbit despre important masurilor menite sa reduca dependenta Rusiei de evolutia pretului petrolului, produs care, alaturi de gazele naturale (ale caror preturi sunt legate de cel al petrolului) constituie cea mai mare parte a exporturilor ruse si jumatate din incasarile la buget.

Previziuni in privinta pretului petrolului in 2016

Pretul petrolului nerafinat va creste cu 50% pana la sfarsitul lui 2016, iar pe bursa de valori de la New York va fi cotat in medie la 46 dolari barilul in cel de-al patrulea semestru, in timp ce la Londra va fi cotat la 48 dolari barilul, conform unui document intocmit de grupul pentru servicii financiare Goldman Sachs si citat de Bloomberg.

In ultimele sase saptamani, pretul petrolului a crescut cu aproape 50%, ajungand la cel mai mare nivel al acestui an, ceea ce i-a determinat pe multi dintre cei care pariau impotriva pietei sa isi reconsidere pozitiile.

Din pacate, declinul recent ca urmare al atentatelor din Bruxelles, umbreste prognozele optimiste din februarie in privinta pretului uleiului. Este greu de estimat ce se va intampla in viitorul apropiat. Unele voci sustin ca vom avea de-a face cu o perioada de recesiune , in timp ce alte surse sustin ca pretul uleiului isi va reveni.

Strategii pentru limitarea pagubelor

Pretul petrolului creste si scade de cateva saptamani. Stirile despre reducerea productiei sunt contradictorii, iar Arabia Saudita a anuntat ca nu se mai asteapta la o intelegere cu Iranul in aceasta privinta. Cu toate acestea, sauditii isi iau masuri de precautie si cumpara mai multe rafinarii, semn ca se vor concentra tot mai multe pe procesarea petrolului, o industrie in care marjele de profit sunt mai ridicate.

Companiile petroliere care au puturi si rafinarii in portofoliul au avut pierderi mult mai mici decat cele care se bazeaza strict pe extractii.

De exemplu, Arabia Saudita are o capacitate de rafinare mult mai scazuta decat cea de extragere, dar de ceva timp, oficialitatile saudite dau semne ca strategia statului pentru companiile petroliere se va schimba. Cel mai bun exemplu il constituie intentia de a cumpara o rafinarie localizata in SUA, care are o capacitate de rafinare de 600 de mii de barili pe zi.

La inceputul anului, reprezentantii Aramco, compania petroliera de stat din Arabia Saudita, au anuntat ca vor cumpara pachetul majoritat de actiuni al uneia dintre cele mai mari rafinarii din China, a carei capacitate de rafinare este de 400 de mii de barili pe zi.

Aceasta strategie se va dezvolta in urmatorii ani, iar daca cele doua achizitii se confirma, capcitatea de rafinare a lui Aramco ar putea depasi 4 milioane de barili pe zi, cu putin mai mult decat 70% din productia zilnica. De fapt, Aramco este cea mai mare companie petroliera din luma, producand peste 12% din petrolul care este consumat la nivel mondial.